Visele solare devin realitati economice

0

proiectul_desertec.jpgCum a ajuns ideea unui fizician neamt, de a produce energie electrica pentru Europa in Sahara, sa coste 400 de miliarde de euro.

Un proiect revolutionar promite o reducere considerabila a emisiilor globale de gaze cu efect de sera prin producerea de energie electrica in Sahara si chiar transformarea societatilor din Africa de Nord, gratie exportului de electricitate si mai ales noilor locuri de munca in sectorul energiilor verzi.

Tehnica e simpla: un foarte mare numar de oglinzi concentreaza lumina soarelui asupra unui turn, unde vaporizeaza apa din tevi si angreneaza astfel o turbina. Feluritele costuri complica reteta.

O idee nemteasca

Folosirea desertului ca sursa de energie a intrat in dezbaterea publica europeana in iulie 2008, cand nou-fondata Uniune pentru Mediterana a facut o prioritate din Planul solar mediteranean, avand ca scop si generarea a 20 GW energie regenerabila in regiune pana in 2020.

Dezbaterea inginereasca si financiara este mai veche. Gerhard Knies, fizician la acceleratorul de particule din Hamburg, a calculat ca pamantul primeste de la soare de 10.000 de ori mai multa energie decat consuma omenirea. Doar 15 milioane de mile patrate de desert ar fi suficiente pentru a furniza energie solara pentru intreaga umanitate, conchid calculele expertului neamt.

„Societatea noastra industriala este vulnerabila, mai ales sectorul energetic. Energia fosila se epuizeaza, iar conflictul este atunci programat. Schimbarea climatica accentueaza aceasta situatie. Cu energia atomica se rezolva o problema, cea energetica, dar se creeaza alta, cea a deseurilor radioactive, pentru care nu exista inca o solutie”, justifica fizicianul german, citat de revista germana Stern, angajamentul pentru obtinerea de curent electric din desert.

In 2003, calculele lui Knies convingeau reprezentanti ai Clubului de la Roma, ai Fondului de aparare a climei din Hamburg si ai Centrului national iordanian de cercetare energetica sa infiinteze reteaua informala TREC (Trans-Mediterranean Renewable Energy Cooperation). A urmat sustinerea Ministerului german al Mediului si a Centrului aerospatial german. Astfel imbarbatat, Gerhard Knies impreuna cu alti asociati au lansat in 2009 consortiul Desertec Industrial Initiative, care propune acoperirea a 15% din consumul energetic european prin construirea de centrale solare termice in Africa de Nord. Consortiul Desertec International Initiative include acum giganti germani precum Siemens, Deutsche Bank, E.On si RWE. Investitorii iau in calcul ca Sahara ar putea furniza Europei peste 700 de terawati ore pe an, mai multa energie decat 100 de centrale nucleare, scrie revista germana Der Spiegel.

Costuri si asteptari uriase

Pana acolo au aparut cateva probleme, nici macar ingineresti. Recent, ministrii energiei din Africa de Nord si comisarul european pentru energie s-au intalnit la Alger pentru a negocia exportul de energie solara catre Europa. Companiile care participa la proiect isi conditioneaza investitiile de stabilirea de preturi de cumparare a energiei si de garantii si sprijin din partea unor organizatii precum Banca Mondiala. Mai mult, proiectul Desertec nu poate avea succes in lipsa unei politici energetice europene comune. Potrivit comisarului european pentru energie, Gunther Oettinger, UE va acorda asistenta financiara pentru coordonarea stakeholderilor in sectorul energetic al regiunii si va finanta studii de fezabilitate pentru proiectul Desertec.

O alta problema este cooperarea cu state unde democratia si statul de drept sunt slabe, precum Libia.

Nu in ultimul rand, costurile construirii cablului care ar urma sa aduca curentul in Europa pe o ruta de 2.900 de kilometri sunt foarte ridicate. Potrivit unui studiu al Centrului aerospatial german, doar noua retea de transport energetic ar putea costa 63 de miliarde de dolari – iar intregul proiect, spre 400 de miliarde de euro.

Oportunitati si riscuri

Proiectul Desertec ar crea sute de mii de locuri de munca in Africa de Nord. Dar daca regiunea nu va putea sa vina cu ingineri si tehnicieni calificati, aceste joburi vor fi preluate de europeni.

O alta temere este legata de instabilitatea politica din tarile din Africa de Nord. Analistul politic marocan Husseimi Taj Eddine sustine ca proiectul Desertec va ajuta el insusi la stabilizarea regiunii. „Stim ca aceste tari fac abia primii pasi catre democratie si buna guvernare, dar tarile europene trebuie sa se indrepte impotriva acestui val de dictatura prin investitiile in astfel de proiecte”.

Daca Europa si-ar putea asigura 15% din consumul electric din soarele Saharei, statele nord-africane sunt puternic dependente de importurile de energie. Marocul, de exemplu, importa 97% din energie, sub forma de combustibili fosili. Ca urmare, reprezentantii Desertec considera ca, pentru ca proiectul sa fie acceptat local, trebuie intai acoperite 30-35% din nevoile energetice africane, abia apoi restul putand fi exportat spre Europa.

Plus: Megaproiecte verzi in deserturi

•    Guvernul din Abu Dhabi va construi in parteneriat cu Total SA din Franta si Abengoa Solar din Spania, cea mai mare centrala solara din lume. Proiectul  Shams 1, de 600 de milioane de dolari, va avea o capacitate aproximativa de 100 de megawati.

•    Una dintre companiile implicate in consortiul Desertec va termina de construit anul acesta prima centrala solara termala din Egipt, cu o capacitate de 150 MW. Compania Solar Millenium spera ca proiectul va servi ca model de ferme solare pentru Desertec.

•    La sfarsitul lunii iunie, la Tangiers a fost inaugurata cea mai mare ferma eoliana din Africa: 165 de turbine si o capacitate de 140 de megawati. Initiativa, care a costat 300 de milioane de dolari, face parte dintr-un proiect mai amplu, care-si propune asigurarea a 42% din nevoile energetice ale Marocului din surse eoliene, hidraulice si solare.

•    Compania energetica First Solar din Arizona a semnat un acord cu China pentru construirea celei mai mari centrale solare din lume in desertul Mongoliei Interioare. Cu o capacitate de 2.000 de megawati, uzina va furniza curent electric pentru trei milioane de gospodarii. Invers, un consortiu chinez a investit 1,5 miliarde de dolari intr-o ferma eoliana din vestul Texasului.

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 5.0/5 (22 votes cast)
Visele solare devin realitati economice, 5.0 out of 5 based on 22 ratings
Share.

Autor

Lasa un raspuns