Fără microhidrocentrale în Munții Carpați

Microhidrocentralele, suspendate momentan în Munțiii Carpați

România a anunțat recent decizia de a suspenda construirea sau exploatarea a sute de microhidrocentrale în zonele protejate din Munții Carpați, în scopul de a proteja biodiversitatea regională și ecosistemele acvatice.

Decizia a venit ca răspuns la o petiție inițiată de WWF-România, semnată de peste 18.000 de cetățeni români care solicită Guvernului să protejeze izvoarele de munte, izvoare care constituie habitatul multor specii valoroase și pe cale de dispariție.

„Ne place să ne mândrim cu bogăția naturii și cu peisajele superbe ce caracterizează, încă, multe zone din țara noastră, însă deseori nu ne dăm seama că pentru a păstra asemenea comori trebuie să depunem eforturi. In cazul microhidrocentralelor efortul, din fericire, constă în schimbarea perspectivei prin care privim aceste investiții și în crearea unei strategii care să respecte omul și natura la fel de mult. Azi facem un prim pas spre a avea o strategie coerentă pentru râurile de munte și arătă, încă o dată, că România poate fi deschizatoare de drumuri în materie de legislație, dacă există interes și presiune publică, dar și autorități care se uită la perspectivele pe termen mediu si lung”, a declarat Magor Csibi, director WWF-România, citat de romania.panda.org

Pe de altă parte, Lucia-Ana Varga, ministru delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură precizează: „Doresc gestionarea durabilă şi responsabilă a bogăţiilor naturale, de aceea cred că este important să ţinem cont de zonele protejate. Desigur, este bine să avem energie, însă obţinerea ei trebuie să se facă respectând natura, pentru a lăsa copiilor noştri o Românie verde cu râuri nepoluate. Colaborarea cu WWF România este, în acest sens, benefică. De altfel, în toate domeniile pe care le gestionez, am o colaborare fructuoasă cu ONG-urile de mediu.”

WWF-România a semnat un protocol de colaborare cu Departamentul de Ape, Păduri și Piscicultură. Protocolul prevede angajamentul de a alinia producția de hidroenergie la legislația Uniunii Europene privind conservarea naturii, prin emiterea unui act normativ cuprinzând măsuri pe care România le va implementa în premieră pentru regiunea Dunării.

Protocolul prevede adoptarea, până la sfârșitul lunii mai 2014, a unui act normativ care va desemna zonele de excludere (corpuri de apă situate în arii naturale protejate și corpuri de apă având stare ecologică bună și foarte bună) și înfiinţarea, până la sfârșitul lunii februarie, a unui grup de lucru format din reprezentanţi ai factorilor interesaţi care vor lucra la elaborarea, până la 1 ianuarie 2015, a unui mecanism de pre-planificare (ținându-se cont de zonele de excludere, nefavorabile şi mai puţin favorabile) și a unor propuneri de armonizare legislativă și integrarea acestora într-un act normativ.

Nu în ultimul rând, protocolul prevede suspendarea procesului de avizare/autorizare de amenajări hidroenergetice în ariile naturale protejate și monitorizarea în comun a procesului de autorizare, până la finalizarea tuturor obiectivelor mai sus menționate.

WWF a elaborat deja și un set de criterii pentru zonele de excludere, în baza cărora a întocmit o hartă a acestor porțiuni de râu. Vorbim de râuri cu stare ecologică ce impune nivel maxim de protecție, propuse de WWF pentru excluderea de la proiectele hidroenergetice.

Reprezentanții WWF spun că nu se opun dezvoltării economice, dimpotrivă, urmăresc să obțină implementarea unei viziuni economice pe termen lung, pentru cetățeni și pentru natură. Intr-o realitate nouă, în care importanța apei devine din ce în ce mai evidentă la nivel global, garantarea accesului la apă al cetățenilor și protejarea surselor de apă vor fi cruciale pentru asigurarea confortului de viata, dar și a perspectivelor de dezvoltare.

„Susținem energiile regenerabile, însă doar în contextul în care construcția și funcționarea acestora nu cauzează pagube iremediabile în natură, cu efecte negative pentru comunitățile locale, pentru natură și pentru țară”, mai precizează reprezentanții WWF România.

Roxana Muntean