Cel mai puternic investitor în producţia de energie eoliană din România, grupul ceh CEZ, va cere Guvernului să garanteze că va acorda, începând cu 2017, contravaloarea certificatelor verzi amânate prin ordonanţă de urgenţă la începutul lunii iunie, certificate a căror valoare se ridică la 400 mil. euro.
Jan Veskrna, preşedintele CEZ România, spune că speră că această problemă își va găsi rezolvare. „În vară sau la toamnă, CEZ va trebui să decidă ce are de făcut. Eu sper că totul se va rezolva, dar există un mesaj pe care sunt sigur că îl voi auzi de la acţionar, anume că România trebuie să înceteze să mai piardă bani”, a declarat acesta.
Începând le la 1 iulie, Guvernul a decis să amâne acordarea unui certificat din cele două alocate producţiei de energie eoliană până în 2017. Decizia nu a fost bine primită de investitorii în astfel de unităţi de producţie a electricităţii.
Certificatele verzi reprezintă ajutorul acordat de stat producţiei de energie din surse regenerabile şi sunt plătite prin facturi de toţi consumatorii de energie din România.
Preşedintele CEZ România mai precizează că grupul pe care îl reprezintă a investit în eoliene în România aproximativ 1,1 miliarde euro. „Evoluţia lucrurilor în ceea ce priveşte schema de sprijin face ca recuperarea investiţiei să nu se facă prea repede. (…) Piaţa energetică este o piaţă foarte conservatoare. Acum trebuie să îi spun acţionarului că nu îşi va recupera banii în 12-20 de ani, ci în 40 de ani”.
Grupul deține în Dobrogea parcuri eoliene cu o capacitate instalată de 600 MW, fiind, totodată, cea mai mare din România pentru acest tip de producţie a energiei.
Mai mult, pe lângă sumele pe care CEZ nu le va primi până în 2017, ca urmare a suspendării acordării unor certificate verzi, grupul susţine că mai are de recuperat 370 milioane de lei în contul investiţiilor în distribuţia electricităţii, bani pe care autorităţile române nu le recunosc în tarife, precum şi alte creaţe de 400 milioane de lei.
„Dacă ar fi să recuperăm investiţiile în distribuţie într-un an, ar fi o majorare cu 40% a preţului energiei, dar noi am propus eşalonarea pe cinci ani, deci ar fi o creştere de 8-10% a tarifelor de distribuţie”, a afirmat Adrian Borotea, director de afaceri corporatiste şi membru al Directoratului CEZ România, citat de Mediafax.
Președintele CEZ România continuă și spune că acţionarul CEZ, respectiv statul ceh, ar putea decide să restrângă investiţiile în România, însă nu va renunţa la active de pe piaţa românească.
„Din ianuare încercăm să înţelegem ce nu facem bine. Poate greşim când jucăm rol de bancă pentru CFR şi pentru Poşta Română. Poate este o greşeală când investim şi vedem că tarifele sunt scăzute. Poate am greşit când celelalte companii îşi reduceau, din cauza crizei, numărul de personal şi salariile, iar noi le creşteam cu 4%. (…) CEZ România a fost un model pentru CEZ International, dar acum a devenit doar o altă companie cu probleme din Balcani”.
CEZ a intrat pe piaţa energetică românească în 2005, când a cumpărat de la stat firma de distribuţie a energiei Electrica Oltenia. Grupul a avut, în 2012, în România, un profit net de 189 milioane de lei, de peste patru ori mai mare faţă de cel din 2011, de 45 milioane de lei, rezultat influenţat semnificativ de recuperarea unor creanţe de la CFR. Cifra de afaceri a grupului ceh în România a urcat de la 1,7 miliarde de lei în 2011 la 1,9 miliarde de lei anul trecut.
