Profesorul Anil Markandy a vizitat România
Profesorul Anil Markandya, unul dintre câştigătorii Premiului Nobel pentru Pace din 2007 pentru contribuţiile sale la agenda privind schimbările climatice, a vizitat România pentru a participa la Conferinţa privind schimbările climatice Opera-Clima, organizată de Guvern şi Banca Mondială, în 28 ianuarie 2015.
Potrivit worldbank.org, Profesorul Markandya a primit Premiul Nobel pentru Pace în 2007 ca membru al echipei care a elaborat A patra evaluarea a Grupului Interguvernamental privind Schimbările Climatice (IPCC), care a declarat încălzirea sistemului climatic global ca fiind fără echivoc şi a avertizat că o întârziere în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) ar creşte probabil riscul unor efecte mai grave privind schimbările climatice.
Economist de profesie, a lucrat în domeniul schimbărilor climatice timp de peste treizeci de ani, publicând unele dintre primele cercetări privind creşterea economică durabilă şi prietenoasă cu mediul.
Într-un interviu acordat lui Daniel Kozak, ofiţer de afaceri externe în Bucureşti, Anil Markandya a punctat faptul că mediul înconjurător continuă să fie ignorat, cu toate că ne oferă numeroase valori:
„Ideea este că mediul ne oferă servicii de mare valoare. Pentru o lungă perioadă de timp am ignorat aceste valori în structurile noastre economice; adică în modul în care ne organizăm sistemele de producţie şi consum. Acest lucru a avut unele consecinţe negative asupra bunăstării noastre. Putem corecta acest lucru, dacă luăm în considerare aceste valori de mediu şi ne asigurăm că ele sunt reflectate în semnalele pe care producătorii şi consumatorii le primesc atunci când iau decizii legate de producţie şi consum.”
Valorile menționate de profesor se referă la daunele cauzate de activitatea economică prin poluarea aerului, apei şi solului, prin distrugerea ecosistemelor, precum şi prin epuizarea pădurilor şi a altor habitate. Consecinţele negative sunt mortalitatea prematură, bolile, reducerea veniturilor din activităţile care depind de mediul natural, cum ar fi turismul, activităţile recreative etc.
Anil Markandya punctează faptul că România trebuie să recunoască faptul că schimbările climatice vor avea efecte majore asupra ţării.
„De vreme ce temperaturile vor creşte în mod constant în decursul acestui secol, randamentele agricole pentru diferite culturi se vor schimba, iar unele dintre ele vor intra într-un declin destul de accentuat înainte de 2100. În plus, modelele de precipitaţii se vor modifica, cu precipitaţii mai slabe în timpul verii şi cu unele creşteri posibile în timpul iernii. Aceste modificări vor fi însoţite de o creştere a frecvenţei fenomenelor extreme – mai multe secete şi inundaţii. De asemenea, încălzirea globală implică o creştere a nivelului mării şi o creştere a numărului de furtuni, făcând oraşele de coastă pasibile de inundaţii crescute.
Dacă aceste lucruri se vor întâmpla mai mult sau mai puțin nu este pre-determinat. Dacă omenirea reuşeşte să reducă emisiile de gaze cu efect de seră în mod semnificativ, atunci încălzirea va fi mai redusă şi numărul evenimentelor extreme mai redus. Dar unele modificări sunt inevitabile şi ţara dumneavoastră trebuie să se pregătească pentru ele.”
Profesorul mai spune că schimbările în bine depind de măsura în care ne putem îmbunătăţi standardele de viaţă şi putem crea locuri de muncă, în acelaşi timp reducând utilizarea combustibililor fosili şi trecând la surse regenerabile de energie.
„Trebuie depuse multe eforturi în acest sens. O caracteristică centrală este rolul dezvoltării orașelor şi al amenajării teritoriului în viitor, astfel încât să se reducă nevoia de a călători, şi să fie sprijinite mijloacele care determină emisii reduse de carbon, cum ar fi mersul pe jos şi cu bicicleta. Eficienţa energetică în sectorul construcţiilor este, de asemenea, de mare importanţă şi multe lucruri se pot realiza şi în această privinţă.”
Câștigătorul Premiului Nobel pentru Pace a mai declarat, pentru sursa menționată, că schimbările climatice nu sunt un subiect care trebuie abordat doar de guverne.
„Oamenii trebuie să înceapă să-şi schimbe mentalitatea, astfel încât să găsească modalităţi de a-şi reduce amprenta de carbon, şi să-şi încurajeze copiii să se gândească, de asemenea, la aceşti factori. Educaţia şi sensibilizarea opiniei publice şi, foarte important, schimbarea stilului de viaţă au nevoie de lideri din societate. Reducerea utilizării autoturismelor, creşterea numărului de mijloace de transport public, mersul pe jos şi cu bicicleta, toate au rolul lor.
Ei bine, noi toţi putem face lucruri mici, cum ar fi să nu conducem pe distanţe scurte, atunci când ar fi posibil să mergem pe jos sau cu bicicleta, care sunt niște activităţi benefice pentru noi; reducerea consumului de energie prin oprirea aparatelor electrice atunci când ele nu sunt în uz, ci în modul stand-by; anularea amprentei noastre de carbon prin sprijinirea programelor de împădurire, unde putem obţine un credit formal pentru fiecare tonă de carbon captată.”
