România atinge ținta asumată față de C.E. în ceea ce privește energia curată
România a reuşit deja să atingă ţinta de energie din surse regenerabile asumată pentru anul 2020, respectiv 24% din consum, în consecinţă, subvenţiile pentru sectorul energiei curate trebuie reduse, a declarat, luni, preşedintele Asociaţiei Marilor Consumatori Industriali de Energie (ABIEC), Marian Năstase, într-o conferinţă de presă.
‘România, în doi ani, şi-a făcut planul pe 10 ani. Astfel că vom plăti în perioada 2013 – 2020 preţul maxim pentru subvenţiile pentru energia regenerabilă. Preţul pe care îl plătim pentru că suntem fruntaşi în Europa la energia regenerabilă este pierderea competitivităţii produselor româneşti în afara graniţelor’, a declarat acesta, citate de capital.ro
C.E. şi-a propus ca, în anul 2020, 20% din consumul de energie să fie din surse regenerabile. România s-a angajat ca 24% din consumul din 2020 să fie energie curată.
Marian Năstase, care este şi preşedintele Consiliului de Administraţie al Alro Slatina, cel mai mareconsumator de energie din România, a mai adăugat că în toate ţările europene marii consumatori sunt exceptaţi de la plata unor subvenţii pentru energia verde, iar schema de susţinere a energie verzi a fost modificată peste tot, mai puţin în România, unde s-a aprobat doar o ordonanţă care amână o parte din certificate.
Mai mult, spune Năstase, această ordonanţă, aplicată de la 1 iulie 2013, nu a avut efectele aşteptate, respectiv reducerea preţului pentru consumatori, din cauza numărului mari de proiecte de energie regenerabilă puse în funcţiune în acest an.
‘Numărul proiectelor eoliene a crescut cu 9%, iar al celor de energie fotovoltaică a crescut cu 121%. La finele lunii septembrie erau proiecte solare de aproape 600 de MW, faţă de 48 de MW, la 31 decembrie 2012. Cifrele nu mint. Noi ne puseserăm speranţe mari în această ordonanţă, însă goana producătorilor de energie regenerabilă de a prinde ultimul vagon al ultimului tren a dus la situaţia aberantă în care am fost martorii unei explozii a acreditărilor de proiecte de energie regenerabilă’, a susţinut Năstase.
Potrivit datelor ABIEC, Alro Slatina a plătit pentru certificatele verzi în acest an circa 20 de milioane de euro, de la două milioane de euro anul trecut. ArcelorMittal a plătit 15,4 milioane de euro, Lafarge – 10,9 milioane de euro, iar Tenaris – 3,3 milioane de euro.
În afară de aceste cifre, se mai adaugă aproape 30 de milioane de euro plătite de cele patru companii pentru taxa de cogenerare: Alro – 15,6 milioane de euro, ArcelorMittal – 6,4 milioane de euro, Lafarge – 5,9 milioane de euro şi Tenaris – 1,5 milioane de euro.
‘Acestea sunt sume cu care poţi să faci fabrici noi de la zero, cu locuri de muncă noi, cu exporturi. Din păcate, noi, în schimb, am direcţionat aceşti bani către un mic sector privat, unde profitul este garantat, dar nu se creează locuri de muncă, fără exporturi, fără valoare adăugată’, a mai spus acesta.
România a plătit în 2012, în medie, preţul cel mai ridicat pentru certificate verzi şi cogenerare, de 10,7 euro/MWh, în timp ce ţările Uniunii Europene au introdus ordine de merit şi scutiri pentru marii consumatori industriali, afirmă compania Alro Slatina, care citează rezultatele unui studiu realizat de Centrul pentru Studii de Politică Europeană (CEPS), care a evaluat impactul acestor costuri cumulate asupra industriei aluminiului.
